Exerciţii de respiraţie
Nu putem trăi fără a respira. Nu putem vorbi fără a respira. Inspirul şi expirul trebuie să fie bine reglate. Orice inspir presupune absorbţia aerului prin fosele nazale. Orice lecţie de logopedie începe cu învăţarea modalităţii corecte de a respira. O respiraţie corectă ajută la detensionare şi la o pronunţie corectă. Când copilul expiră dând aerul afară pe nas ( în rinolalie, în palatoschizis) trebuie să-l învăţăm să dirijeze aerul în expir pe gură. Din păcate, în România ne lipsesc în cabinetele logopedice spirometrele care să ne arate cantitatea de aer expirată. Sunt mulţi copiii care nu ştiu să-şi sufle nasul corect şi am observat în lunga practică ca profesor logoped că nici părinţii nu încearcă să educe modalitatea corectă de a sufla nasul ( în timp ce se acoperă o nară se suflă cealaltă nară ).Am avut anul trecut la cabinet un copil cu palatoschizis. A radiat de fericire când după două şedinţe a putut să sufle într-o trompeţică. Am lucrat şi cu un autist care nu ştia să sufle într-un instrument muzical. Când i-am spus să sufle el a inspirat. Mai este o problemă în cabinetele logopedice din România ( fapt care mă stresează). Fiecare copil ar trebui să aibă propriile instrumente de suflat şi mijloace de a steriliza instrumentele existente. Anexez un material cu exerciţiile de respiraţie pe care le puteţi face la cabinet, dar care se pot realiza şi acasă.
Dezvoltarea auzului fonematic
Omul are capacitatea de a percepe diferenţiat fonemele. La emisia unui fonem participă atât sistemul auditiv, cât şi sistemul kinestezic şi articulator. În limba română avem foneme surde ( s, t, c, p, f , ş ) în care coardele vocale nu vibrează, cât şi foneme sonore care implică vibraţia coardelor vocale ( z, d, g, j, v). Copilul trebuie să realizeze aceste diferenţieri între fonemele perechi : s/z, ş/j, t/d, p/b, c/g, ş/j. Când nu face distincţia între aceste sunete, odată intrat în şcoală apar confuziile şi la nivelul scrierii. Copilul va scrie exact cum aude. "Săpada este albă" sau " Coşocul este gros". Ceea ce trebuie făcut, după emisia sunetului şi fixarea lui, este diferenţierea cu ajutorul cuvintelor paronime. Dezvoltarea auzului fonematic presupune formarea percepţiei auditive corecte, formarea capacităţii de diferenţiere fonematică, formarea capacităţii de analiză fonetică. Ca să se reuşească acest lucru, chiar din faza impostării sunetului, trebuie făcute exerciţii de analiză fonematică ( ex : Unde auzim sunetul S ? La începutul, la mijlocul sau la sfârşitul cuvântului). Pentru a realiza această analiză vom folosi pentru preşcolari imagini sau desene, iar pentru şcolari cuvinte scrise.
Etapa iniţială de formare a auzului fonematic porneşte de la imitarea sunetelor din natură (cum face ?), apoi se trece de la emisia silabelor perechi (pa-ba, fa-va) la jocul cu cuvintele paronime. Şi jocurile hazlii ( frământările de limbă ) ajută la automatizarea şi diferenţierea sunetelor.
Onomatopeele - baza educării auzului fonematic
Pentru fonemuele S , Z, Ţ- sunetul prelung al şarpelui (ssss)
- uimirea, recunoaşterea greşelii ( ups) - chemarea pisicii (pis-pis) - atragerea atenţiei (pss !) - scârţâit ( scârţ) - a face în ciudă ( sâc-sâc) - căderea a ceva în băltoacă ( pleosc) - sunetul fusului ( sfârr) - ruperea crengii ( trossc) - musca ( bâzzz) - albinuţa ( zum-zum) - telefonul (ţârr) - a apuca ceva ( haţ) - purcelul( guiţ) - foarfeca (ţac-ţac) - şoricel ( chiţ-chiţ) - iepuraşul ( ţup-ţup) Pentru fonemele Ş şi J - sunetul trenului ( u-u-ş-ş) - facem linişte ( şşşt) - o bucată de stofă care se rupe ( hârş) - foşnet ( fâş-fâş) - vânt (vâjj) Pentru fonemele L, R - senzaţia de frig (brrr) - mârâitul ( mrrr) - ursul ( morr) - porcul ( groh) - cioara ( crra) - greiere ( cri-cri) - galop ( trop) - porumbelul ( grrru) - motorul ( brrum) - ceasul ( ţârrr) - raţa ( lipa-lipa) - clopoţelul ( cling-cling) Pentru fonemele F, V - vânt uşor ( fff) - zbor ( fâl-fâl) - foşnet ( fâşş) - când ceva e prea greu de făcut ( ufff) - vaiet ( vai) - vânt puternic ( vâjj) Pentru fonemele P,B,M - puii ( piu-piu) - pupăza ( pu-pu-pu) - locomotiva cu abur ( puf-puf) - pitpalacul ( pitpalac) - balonul se sparge ( poc) - lemnele trosnesc ( prr) - plouă ( pic-pic) - joc cu pistolul ( pac- pac) - sperii pe cineva ( bau) - clopot mare ( bing-bang) - toba ( bum-bum) - oaia ( beee) - taste la telefon ( bip-bip) - cade ceva ( buf) - bufniţa ( bu-hu-hu) - vaca ( muuu) Pentru fonemele C,G,H - când alungi păsările ( cârrr) - sunetul ciocului ( cioc-cioc) - găina ( cot-codac) - cocoşul ( cucurigu) - cucul ( cu-cu) - chemăm câinele ( cuţu-cuţu) - gâsca ( ga-ga) - porcul ( groh, guiţ) - porumbelul ( grru) - rădem (ha,ha) - câinele latră ( ham-ham) - strănutul ( hapciu) - măgarul ( i-ha) Pentru fonemele T, D,N -- claxonul (tiiit) - ceasul ( tic-tac) - trompeta ( ta-ta) -tobe africane ( tam-tam) - mânăm caii ( diii ) - clopot ( ding-dong) - salvarea ( ni-na) - îi dă bătaie ( na-na)
Călătorie în ţara sunetelor - ghid logopedic pentru copii, părinţi, bunici şi cadre didactice -
Azi vom vizita Ţara Sunetului S. Nu o să expun toată cartea, deşi este gata ( probabil că aceata este o formă de apărare a dreptului intelectual ). Cartea este la editură şi sper că în curând va apărea ( poate vine Moş Crăciun cu ea). Pentru ca să nu fiu prea rea o să pun siflantele şi labialele. Sper să vă fac astfel curioşi ca să achiziţionaţi şi cartea când va fi editată.
In Ţara lui Z
Acelaşi batman ne deschide porţile unei noi ţări. O invadăm şi vom cunoaşte forţa sunetului. Dacă spuneţi unei pisicuţe "Zât" ea va fugi din cauza sunetului Z care este impresionant. Puternic şi vibrant.
În Ţara lui Ţ
Iată-ne ajunşi într-o ţară a uimirii. Ne trebuie mult efort respirator ca să urcăm crestele lui Ţ. Dar hai să încercăm !
Ţara Sunetelor Labiale
Sunetele P- B- M sunt sunete care se pronunţă extrem de simplu. Dar sunt şi subiecţi care nu le pot pronunţa. Cel mai ades datorită "viciilor" ( suptul tetinei mult timp, suptul degetului ) sau pot fi datorate malformaţiilor. Cu antrenament şi răbdare se pot forma şi aceste sunete.
DICŢIONAR ILUSTRAT FONEMUL S
Atunci când impostăm, fixăm, consolidăm sau automatizăm un sunet avem nevoie de mult material imagistic. Pentru a veni în ajutorul colegilor, părinţilor, cadrelor didactice o să ataşez pentru fiecare fonem un dicţionar ilustrat. Dicţionarul cuprinde imagini ce conţin fonemul de recuperat în poziţie iniţială, mediană, finală.
În emisia fonemului S pornim de la sunetul prelung al şarpelui ( sssss). Dacă nu reuşim să scoatem fonemul astfel, deşi am atras atenţia că buzele imită zâmbetul, că distanţa între dinţi este extrem de mică şi că limba stă relaxată pe planşeul bucal, atunci vom folosi o spatulă. Aceasta se pune pe mijlocul limbii, se prinde uşor cu dinţii şi se imită din nou sunetul S. Următoarea etapă este rostirea silabelor directe, indirecte, a logatomilor şi abia după impostarea sunetului astfel, se va trece la rostirea cuvintelor şi apoi a propoziţiilor.
DICŢIONAR ILUSTRAT PENTRU FONEMUL Z
După ce sunetul S a fost automatizat, putem trece la emisia sunetului Z. Este un fel de rutină : pornim de la onomatopee, trecem prin silabe şi ajungem şi la cuvinte. Poziţia organelor fonatoare este ca şi la S, dar cu mâna pusă pe gât se percep vibraţiile coardelor vocale.Epopeea emisiei acestui fonem trebuie să fie finalizată prin exersarea cuvintelor paronime ( S-Z )
DICŢIONAR ILUSTRAT PENTRU FONEMUL Ţ
Ca să poată fi emis sunetul Ţ trebuie să fie achiziţionate două sunete : S şi T. Sunetul Ţ este o combinaţie între cele două sunete. De asemenea trebuie formată o capacitate expiratorie foarte mare. Pentru emisie se pronunţă cu pauze mari la început sunete T şi S (T ........S)
urmând ca treptat, pauzele să fie scurtate. După ce s-a reuşit impostarea sunetului, trecem prin acelaşi ritual ( silabe, logatomi, cuvinte, paronime).
DICŢIONAR ILUSTRAT PENTRU FONEMELE Ş,J ŞI CE-CI, GE-GI
De ce sunt toate aceste foneme înscrise aici ? Pentru că mecanismele lor de articulare par asemănătoare, deşi se diferenţiază, pentru că fiecare din ele se bazează pe precedenta. Ca să-l emitem pe J trebuie să-l rostim corect pe Ş, iar pentru CE, CI ne trebuie din nou Ş şi pentru GE, GI ne trebuie J. Ş este o consoană surdă, iar J este una sonoră. La ambele gura este rotunjită şi aerul cald se poate simţi pe podul palmei. Vărful limbii este ridicat. CE, CI se formează din pronunţarea rapidă a sunetelor T, Ş,E,/T,Ş,I, iar Ge, GI din pronunţarea rapidă a sunetelor D,J,E / D,J,I.
     
Scala dezvoltarii limbajului
Specialistii ortofonisti francezi au stabilit cateva etape ale dezvoltarii limbajului receptiv si expresiv intre 18 luni si 6 ani care merita sa fie avute in seama. Anexez documentul tradus.
|
CONTACT
Telefon: 0726 138 338 E-MAIL: betiana_cioaca@yahoo.com Logoped: Psiholog principal Cioaca Beti-Ana Vicepresedinte Asociatia Logopezilor din Romania |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
